Acordarea sporului de 15% pentru conditii grele si vatamatoare - in ce situatii se acorda?

(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu (…)”

Concediul anual platit are drept semnificatie faptul ca, pe durata sa, remuneratia trebuie mentinuta si salariatul trebuie sa primeasca remuneratia obisnuita pentru aceasta perioada de repaus, (…) obiectivul cerintei de a plati acest concediu fiind acela de a pune salariatul in timpul concediului mentionat, intr-o situatie care este, in ceea ce priveste salariul, comparabila cu perioadele de munca  iar salariatul are dreptul de a se bucura, in perioada de repaus si de relaxare, de conditii economice comparabile cu cele privind perioada in care isi exercita activitatea, astfel ca, orice inconvenient legat in mod intrinsec de executarea sarcinilor care revin salariatului potrivit contractului sau de munca si care este compensat printr-o suma de bani ce intra in calculul remuneratiei globale (…), trebuie sa faca parte in mod obligatoriu din suma la care are dreptul salariatul pe durata concediului anual.

Sporul pentru conditii grele si vatamatoare reprezinta un drept salarial, care are si caracter permanent.
In retinerea caracterului permanent al acestui drept salarial, sunt incidente si considerentele Deciziei nr. 23 din 15 noiembrie 2021 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 150 alin. (1) si (2) din Codul muncii.

Pentru dezlegarea problemei de drept trebuie a se face distinctia dintre sporurile cu caracter variabil si cele cu caracter temporar. Caracterul variabil al sporului priveste cuantificarea, stabilirea valorii sale nominale prin aplicarea reperelor de cuantificare (in cauzele analizate, timpul efectiv lucrat), opuse sporurilor cu caracter variabil fiind sporurile fixe, iar nu sporurile cu caracter permanent. Altfel spus, caracterul variabil/fix al sporului vizeaza cuantificarea acestuia, in timp ce caracterul permanent/temporar vizeaza conditiile de acordare a sporului, acestea fiind doua aspecte distincte.
Din perspectiva aplicarii dispozitiilor art. 150 alin. (1) si (2) din Codul muncii, pentru includerea in algoritmul de calcul al indemnizatiei de concediu, caracterul variabil al sporurilor  nu prezinta relevanta.

Astfel, chiar daca are un caracter variabil, in masura in care este permanent, sporul de conditii se include in indemnizatia de concediu, iar cuantumul indemnizatiei de concediu urmeaza a fi stabilit prin aplicarea algoritmului prevazut de art. 150 alin. (2) din Codul muncii.

Aceeasi concluzie rezulta si din observarea scopului instituirii concediului de odihna si din aplicarea principiului egalitatii in fata legii.  Astfel, concediul de odihna este destinat refacerii capacitatii de munca a salariatului, se efectueaza in fiecare an si, ca regula, in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind permisa numai in cazul incetarii raporturilor de munca (art. 146 din Codul muncii).
Asa fiind, intrucat concediul de odihna este intrinsec legat de activitatea desfasurata de salariat anterior efectuarii acestuia, fiind destinat sa asigure refacerea capacitatii de munca afectate – intre altele – de conditiile de munca, este firesc ca si drepturile banesti aferente concediului de odihna sa fie stabilite in raport cu salariul lunar corespunzator perioadei de activitate.

In consecinta, , aratam ca sporurile pentru conditii de munca (periculoase si vatamatoare sau deosebit de periculoase, fac parte din baza de calcul a indemnizatiei cuvenite pe perioada concediului de odihna.
Atat timp cat au fost recunoscute aceste drepturi salariale, salariatii  trebuie sa beneficieze si pe durata concediului de odihna de aceleasi drepturi banesti, in caz contrar ajungandu-si la o diminuare a veniturilor, care este contrara principiilor desprinse din jurisprudenta Uniunii.

Astfel, angajatorul are obligatia de a verifica nivelul drepturilor salariale acordate salariatului in anul in care se efectueaza concediul de odihna si sa procedeze la calculul indemnizatiei prin raportare la indemnizatiile si sporurile recunoscute si platite in legatura cu munca desfasurata, refuzul de includere a acestora fiind justificat doar in ipoteza in care in anul respectiv nu au fost acordate.

Astfel, conform opiniei Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, reglementarea concediului de odihna si a indemnizariei pentru concediul de odihna in sectorul bugetar este prevazuta de art. 150 din Codul muncii, art. 22 din OG 6/2007, art. 23 din OG 10/2008 si art. 7 din HG 250/1992.
venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie, soldele de grad/salariile gradului profesional detinut, gradatiile, soldele de comanda/salariile de comanda, indemnizatiile de incadrare, indemnizatiile lunare si, dupa caz, compensatiile, indemnizatiile, sporurile, majorarile, adaosurile, primele si premiile, precum si alte drepturi in bani si/sau in natura, corespunzatoare fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar.

Prin urmare, analizand cele anterior invocate, in special din perspectiva platii indemnizatiei de concediu aferenta perioadei concediului de odihna, relevanta  au dispozitiile art 150 din Codul muncii fata de cele ale OG 6/2007 si ale HG 250/1992, situatie in care indemnizatia de concediu aferenta perioadei de concediu de odihna nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva. Conform acestei interpretari, la calculul indemnizatiei de CO se va lua in calcul salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, inclusiv indemnizatia de hrana, neputand fi acordata si separat de aceasta, ca drept distinct de sine stator.

In concluzie, sporul pentru conditii este considerat un drept salarial cu caracter permanent, drept pentru care aceste sporuri sunt incluse in calculul concediului de odihna.

2. Conform art. 10 din OUG 105/2005, pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. A si B, baza de calcul al indemnizatiilor prevazute la art. 2 se determina ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca.

Valoarea acestei indemnizatii se stabileste prin determinarea mediei zilnice a bazei de calcul, un raport intre suma veniturilor brute realizate in ultimele 6 luni si numarul total al zilelor pentru care a fost achitata contributia. Se tine insa cont de o limita de 12 salarii minime brute.  Astfel, pentru un venit brut realizat lunar mai mare de 12 salarii minime, indemnizatia va fi plafonata la limita mentionata anterior.

Modul in care se calculeaza concediul medical este destul de simplu si se realizeaza pe baza unor venituri, care difera in functie de tipul de asigurat.
Astfel, pentru salariat se are in vedere venitul brut realizat, sporurile, numarul de zile de concediu de odihna, prime si avantaje (orice venit impozitat) si doar la someri se calculeaza pe baza indeminzatiei de somaj.

Salariul brut reprezinta suma totala a veniturilor unui angajat, inainte de deducerea impozitelor si contributiilor sociale obligatorii. Aceasta este suma pe care angajatorul o plateste pentru munca prestata de un angajat, inclusiv bonusurile, comisioanele, orele suplimentare sau alte beneficii financiare. In acest sens, salariul brut reflecta valoarea totala a compensatiei oferite de angajator pentru serviciile prestate de angajat.

Rolul si importanta salariului brut sunt multiple. In primul rand, acesta este utilizat ca baza de calcul pentru impozitele si contributiile sociale, precum si pentru beneficiile sociale, cum ar fi pensiile sau alocatiile, dar si pentru baza de calcul a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca.

Astfel, consideram ca sporul pentru conditii deosebite de munca vatamatoare/periculoase (spor pentru conditii deosebit de periculoase) care se acorda in conformitate cu prevederile Legii-cadru 153/2017, intra in stabilirea bazei de calcul prevazute la art. 10 din OUG 158/2005.

Un raspuns oferit in iulie 2024, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la experti in legislatia muncii si administratie publica.

Autor: Ioana Stoica
Ioana Stoica, profesionist cu experienta de peste 7 ani in contabilitatea si fiscalitatea institutiilor publice, organizeaza si redacteaza spete contabile din domeniul bugetar, aducand in atentia dvs. orice modificari de ultima ora din acest sector legislativ.